Cum nu mor vulcanii-ingeri?…

Cele ce trec… si nu ar trebui sa treaca nebagate in seama… Micile lucruri importante, marunte… Le sesizam, poate, abia cu coada ochiului… De cele mai multe ori insa ne dam seama ca s-au intimplat, prea tirziu… In tot rastimpul insa ne irosim in evenimente, in cotidian, in politica, ne irosim uitind de noi. Evident, realitatile sunt importante, camasa asta ne este cea mai aproape de piele… iar bataia de joc, sfidarea si vremurile care ne asteapta sunt revoltatoare. Deocamdata insa nu prea vad cum putem schimba ceva din cele ce se intimpla in jurul nostru. Dar mai putem schimba totusi ceea ce noi traim, mai putem schimba netrairile in trairi, nevietile in vieti… Am descoperit-o tirziu pe Lhasa De Sela, femeia-vulcan. Acum aflu ca a murit… traind mai departe, cum noi nu traim… traind! Cit de usor se duc vulcanii-ingeri… de… aiurea dar de atit de… aproape… Ce conteaza? Ce ne bucura cu adevarat? Pentru ce merita sa ne intristam, sa suferim? Lhasa De Sela a fost pretextul incercarii acestor rinduri. Se spune despre ea ca este din stirpea unor Vladimir Visotski, Billie Holiday, Chavela Vargas, Bjork, Tom Waits, Jacques Brel… Cautind sa aflu mai multe despre ea, acum tardiv, am citit, putin surprins, si editorialul lui Cristian Tudor Popescu care, iata, parca scrie mai bine despre ale vietii adevarate decit despre hotii si miseii vietilor noastre… Noapte frumoasa! Buna dimineata! 45.655651 25.610800 About these ads Rate this: Share this: Mai mult Like this: Like Incarc...